Arhivă pentru libertatea pulii

Cauză & Efect.

Posted in Liberte, Postzilla. with tags , , , , , , on 11 Ianuarie 2015 by Julia says:

O să supăr ceva lume cu articolul astă, dar cred că părerile care circulă pe internet sunt la fel de extremiste ca și islamiștii care au cauzat masacrul de zilele trecute.

Totul a fost o greșeală, de la un cap la altul, de la caricaturile charliste până la atacul armat. Orice acţiune are și o reacţiune, dacă e sau nu de aceiași intensitate… păi, nu te pui mă, pui de avicola, cu ţâganu’ din Ferentari.

Ca să mă inţeleagă tot prostul: nu susţin violenţa de niciun fel, nimic nu scuză omorârea unui om, a zece oameni, a o suta de oameni, dar nici luarea in derâdere a unui miliard de oameni nu e scuzabilă, indiferent de religie, etnie, rasă. Bineinţeles că cea dintâi este mai atroce, mai feroce, mai pula mea, dar:

In momentul in care ești o persoană publică și iţi iei libertatea de a-ţi bate joc de religia unui grup de oameni printre care știi că există și extremiști, in momentul in care ţi se pun bombe la ușă și ai nevoie de-un poliţist să-ţi tragă șliţul, in momentul in care ești ameninţat cu moartea, iar tu continui să mănânci același rahat, ţi-ai asumat un risc de care pe mine mă doare-n pula. Condoleanţe familiei, dar să-mi para rău de ei e ilogic, fiindcă ceea ce au făcut ei este ilogic.

Nu e vorba de libertatea de exprimare, ci de bunul simţ esenţial oricărei societăţi civilizate. Nu te-apuci tu să jignești credinţa omului, oricare ar fi aia. Extremismul in limbaj este tot o formă de teroare.

Toleranţa nu inseamnă să-i suporţi pe X și pe Y in ţara ta, ci să nu ii judeci, să le respecţi valorile, indiferent cât de cretine sunt, cât timp nu te afecteaza. Una e să râzi tu cu prietenii la tine in sufragerie, de comedie, una e să faci public incercând să demonstrezi tu un căcat.

Am vazut caricaturile, mi se par josnice, aia nu e satiră,  sunt atacuri, sunt provocări. Ori am eu un umor de căcat, că doar mi-a plăcut Movie 43.

Charlie Hebdo a fost tot un act extremist, diferit ca manifestare și oarecum inofensiv. De ce „oarecum”:

Incredibil sau nu, există naţiuni care nu au cultul satirei atât de dezvoltat precum al francezilor, ei iși iau credinţa in serios (ca orice alt om, care are o părere, crede in ea și dorește să și-o impună sau expună), dar când știi că prin mulţimea X, există și doi trei nebuni, numiţi „extremiști”, iar atunci când incerci să glumești cu ei, te impușcă…cu astfel de oameni, știi că trebuie să discuţi cu arma in mână sau să-i ocolești.

Suntem din lumi diferite, ceea ce ni se pare nouă odios, lor li se pare perfect normal. Nu te pui cu nebunul, nu va juca niciodată după regulile tale, in primul rând pentru că NU LE INŢELEGE.

Să-i dăm naibii pe francezi, că stim cu toţii că mănâncă rahat gratiut despre orice ţara, iar când se ia lumea de ei o ard in aroganţe „umoristice”. Ei uită că nu vorbesc de România, ci de o ţară in care respectul e mai presus de viaţă:

Sunt oameni și oameni. Sunt oameni care iţi pun mâna in gât dacă le jignesti mama, sunt oameni care iţi pun arma la tâmplă dacă le insulţi dumnezeul.

Oamenii intotdeauna vor muri, dintr-o cauza sau alta. Religia, la fel ca și etnia, rasa etc, este doar un pretext.
Intotdeauna o să existe ură și frică mascată prin violenţă.

Asta nu inseamnă că trebuie să trecem astfel de lucruri cu vederea, dar nici să ne lăsăm manipulaţi de campanii de sensibilizare a maselor ca JeSuisCharlie și să inchidem ochii la lucruri mai grave.

„Secolul 21 și ne apărăm valorile cu arma, anul 2015 și ne omorâm pentru niște glume”. Din păcate. Și pentru că:
Secolul 21 și nu suntem suficient de civilizaţi să ne exprimăm o opinie de bun simţ, anul 2015 și considerăm insulta gratuită o valoare. Trist.

„Dacă nu râdem, extremiștii câștigă”, extraordinar, că o fi religia singurul lucru care vă face să zâmbiţi, nu există infinite lucruri mai amuzante. S-au terminat caricaturile de prost gust pe tema religiei, a murit umorul. Mamă, ce probleme avem unii.

„Nu inţeleg cum poţi să spui că mortul e de vină.”
Nu inţeleg din ce unghi trebuie să privești situaţia ca să nu vezi că oamenii și-au asumat-o, nu inţeleg cât de ipocrit trebuie să fii incât să ignori tot ce au făcut și să faci din ei semizei și martiri ai democraţiei numai pentru că sunt morţi. Cum e să vezi totul dintr-un singur punct mic și fix? Nu trebuiau să moară, dar nici să lase lucrurile să ajungă până aici.

„S-au intâlnit idioţii cu psihopaţii.”
Bine-a zis cine-a zis asta.

Religia nu ar trebui să fie ceva rau, ar trebui sa indrume spre bine, să ofere un oarecare echilibru, proasta interpretare a ei sau respectarea ei 100% aduce asemenea nebuni pe lume. Dar nebuni sunt și atei, și catolici, și in oricare alt cult sau sectă. Nici Islamul nu e incântat de ce au facut și rău că-s toţi bagaţi in aceiași oală cu oamenii normali din religia aia cum suntem noi amestecaţi cu rromii (dacă consideri că o religie nu are și adepţi sănătoși la cap, imi iau dreptul de a-mi exprima părerea și a-ţi spune că ești un om limitat, fixist, trepanat care nu are ce căuta pe blogul meu).

Nu le iau apărarea teroriștilor, dar nici nu fac eroi din niște oameni care au ales să moară pentru nimic.

Mass-media e tot un fel de religie, tot o formă de manipulare, ex JeSuisCharlie.

Luna trecută au murit o sută de copii in Pakistan, dar n-am auzit nimic de asta, nimeni nu plânge pentru ei, nimeni nu spune Je suis enfant. Iar ăsta e doar un mic exemplu din câte se intâmplă in lume și ne doare-n cur. Pentru că n-au murit niște „culţi”, ci niște „copii fără educaţie” or what? Nu vă inţeleg. Nici nu vreau să vă inţeleg.

Je ne suis pas Charlie.

Acum puteţi să mă injuraţi.

Posted from WordPress for Android

Anunțuri