Archive for the Liberte Category

the real #dontjudgechallenge

Posted in Azi mă piş pe ..., De-ale mele..., Hatetime, Liberte, Random, Yay or nay? with tags , , , , , , on 24 Iulie 2015 by Julia says:

Acum câteva zile am primit un video cu #dontjudgechallenge (click). Persoana care mi-a trimis-o se distra copios, in timp ce eu nu inţelegeam ce privesc. Mi s-a părut stupid și n-am găsit nicio explicaţie logică pentru evenimentul ăsta. N-am inţeles de ce niște dubioși iși pictau acnee, monosprâncene, puneau ochelari, mâzgăleau dinţii și se strâmbau ca niște măscărici, ca apoi să acopere camera cu mâna pentru câteva secunde, și apoi să inceapă să-și masturbeze feţele.
Primul gând a fost: o, stai, port ochelari, ar trebui să mă simt ofensată? Ei bine, nu mă simt, pentru că papagalii care au făcut treaba asta, n-au inţeles nici ei la rându-i, cutia lor craniană fiind mai strâmtă ca pipota unei găini. Mi-am amintit de video-ul mai sus (YOU LOOK DISGUSTING), dând scroll pe pagina mea de facebook unde postasem asta acum câteva săptămâni.
Eu sincer, incepusem să mă impac cu ideea de societate, să am speranţe in umanitate, văzând atâtea evenimente care promovează pacea și alte chestii care nu fac oamenii să se mănânce intre ei. Eu sunt o fire optimistă, pozitivă, plină de incredere in lucrurile stupide și uneori prea zen pentru lumea asta, eu chiar credeam că suntem capabili să evoluăm de la stadiul de găină cu creierul mai strâmt decât o virgină, dar hei…  ce-i aia inţelegere? ce-i aia acceptare? ce inseamnă să-ţi vezi de faţa ta?
Genul ăsta de evenimente eu le numesc „parazite”, pentru că influenţează/modifică, mai mult sau mai puţin conștient, ideea generală de frumuseţe. Până și eu am fost spălată pe creier de-a lungul timpului, mi-a intrat in minte un anumit tipar de frumuseţe din cauza căruia mi-am pierdut increderea in mine, am devenit neglijentă și credeţi-mă, nimic nu e mai groaznic decât să ai o stimă de sine scăzută, pentru că te afectează in tot !

Cât timp nu arunci cu căcat in alţii ca să te simţi tu mai bine și n-o arzi in aroganţe ieftine, nu văd nimic in neregulă in a te considera cum vrea mușchiul tău. Frumoasă, sexy, star porno etc. Pentru că o faci pentru tine, nu pentru Gigel și nu ca să te compari cu Gigel. Nu Gigel trebuie să te vadă frumoasă, tu trebuie să te simţi bine in pielea ta, pentru că femeile care au incredere in ele sunt sexy (faptul că așa te place și Gigel e doar un plus). Și nu-și ratează viaţa din motive stupide ca, am o bucă mai mare decât celalaltă, mă sinucid. Suntem mulţi, de toate formele, culorile și mărimile, cred există șanse destule să găsești oameni care să te considere așa cum te simţi.

E okay să te accepţi așa cum ești, cât timp nu consideri că a avea 20 kg in plus sau minus faţă de greutatea ideală pentru inălţimea ta e normală, pentru că aici nu mai e vorba de felul in care arăţi, ci de sănătatea ta.

E okay să iţi dorești să fii mai slabă, cât timp nu te infometezi ca ultima bătută-n cap de soartă ce ești, și mergi la medic pentru aţi planifica un program de slăbire sănătos, fără efecte dubioase asupra organismului tău.

E okay să mergi la sală, să pui un mușchiuleţ pe tine, să-ţi faci un abdomen mai plat, un cur mai rotund, cât o faci intr-un mod sănătos și ai grijă să-ţi modelezi frumos și caracterul.

Dacă deja s-a „adoptat” moda challengelui ăstuia in Românica, dragilor:

* ochelarii sunt un accesoriu drăguţ și te fac să arăţi inteligent. dar rolul lor principal e să-ţi corecteze vederea

* acneea este, de cele mai multe ori, o problemă hormonală și nu merită luată-n râs.

* numai boschetarii pot avea dinţii in halul ăla de neingrijiţi

* cunosc un singur tip cu monosprânceană, nu-i stă fffoarte rău, nici extraordinar de bine, dar in ideea mea de frumuseţe e mai acceptabilă decât mustaţa. plus că se poate lua jos oricând.

* expresia aia clișeică cu „frumuseţea din ochii privitorului”? e cât se poate de adevărată. e normal să ai preferinţele tale in materie de orice, dar asta nu inseamnă că trebuie să-i judeci pe alţii după ele, ori să faci remarci răutăcioase, care nu ajută la nimic pe NIMENI (in traducere: nici pe tine, nici pe cel pe care-l jignești), e okay să nu-ţi placă faţa lui tanti Geta, dar ţine-o pentru tine. nu trebuie să-ţi placă ţie decât dacă vrei s-o iei de soţie. de ce atâta răutate? aspectul exterior contează, orice am spune, dar in alte contexte. cred că putem convieţuii fără să ne omorâm pentru niște lucruri care nu ne afectează pe noi, personal. nu cred că te-ai impiedicat vreodată de-o aluniţă sau ţi-a sărit un perciun la gât si ţi-a sugrumat inspiraţia in timp ce-ţi actualizai statusul pe Facebook.

* dontjudgechallange ar fi ieșit o chestie frumoasă, dar a luat-o intr-o direcţie greșită și ghiciţi de ce:

* adolescenţii sunt cretini

* și nu inţeleg ideea de frumuseţe promovatã in ziua de azi: toţi arată la fel. ten perfect, aceeași freză, același gen de haine. băieţii sunt prea delicaţi și mult mai feminini decât mine, iar fetele nu ies din casă fără makeup, dar nu-i nimic in neregulă cu asta. tragedie ar fi fost dacă citeau prea mult și erau nevoiţi să poate ochelari, dacă aveau dereglări hormonale și un dihor in loc de sprânceană, așe-i? hoţul strigă hoţul?

Nu văd in decizia de a participa la acest challenge decât un strigăt de atenţie (iar eu sunt una din proastele care oferă atenţia, dar nu mă pot abţine, cineva trebuie să-mi facă rost naibii de o bazookă), o metodă in plus de a-ţi afișa narcisismul, talentul de makeup artist și figurile de copchil scapat in cap la maternitate. Să exagerezi defectele unor oameni și să te compari cu ei, numai pentru a te scoate pe tine in evidenţă mi se pare jalnic. Jalnic fiind un compliment din partea mea, pentru că azi mă simt doamnă.

Sper să n-o dea grav ebola asta și in România. Până atunci, le inmânez celor care au participat deja la acest proiect premiul Pulitzer in gât.

Dar in final, toată lumea te judecă, să-i calce iuda de nenorociţi.

Posted from WordPress for Android

Anunțuri

am loat baku’

Posted in De-ale mele..., Liberte with tags , , , , , , , , , , on 7 Iulie 2015 by Julia says:

mă doare-n coacăză.

– notă de caca la istorie, bineinţeles, că altfel nu se putea.
1 iulie 2015 este o zi foarte importantă din viaţa mea. este ziua in care NU am ajuns la Judas Priest, pentru că am avut examenul la istorie. această dată este dovada supremă că istoria a vrut să mă fută anul ăsta mai mult decât orice libidinos care s-a băgat in seamă cu mine pe Facebook vreodată.

– vreau să mulţumesc tuturor persoanelor care m-au suportat in această perioadă dificilă din viaţa mea, in care n-am făcut decat să mă plâng, stresez, panichez, plâng, stresez, ameninţat, bătut cu pumnu-n pept și cumpărat lame. in locul vostru m-aș fi răstignit de 10 ori până acum.

– contul meu de WordPress a făcut săptămâna trecută 4 ani. nici nu-mi dau seama dacă e mult sau puţin. 19 – 4 = matematică. adică 15 ani aveam. o să beau pentru asta.

– am alergie la frăguţe. le-am dedicat o pagină cu injurături in jurnalul meu

– vreau raton de ziua mea. incă 6 luni, aveţi timp

– discuţie

femeie către mama: e ciudată rău copila ta
mama: păi decât curvă, ca fii-ta.

^ promit că voi fi o mamă normală
^ dacă voi avea vreodată fată, o va chema Cocolina : x

to-do:
– listă filme de văzut vara asta
– maraton de somn
– weekend Harry Potter
– păr roz
– SPORT, LEȘINĂTURĂ, CĂ AI CURU’ MARE.

Posted from WordPress for Android

Sunt a 12-a, scoate-mă de-aici.

Posted in De-ale mele..., Liberte, Postzilla., Random with tags , , , , , , , , , on 19 Martie 2015 by Julia says:

In ultimele zile nu aud prin clasă decât „mai sunt 3 luni!”, „incă 3 luni!”, „3 LUNI”. Visez cifra 3, văd cifra 3 pe tablă, am cifra 3 pe caiete, mai am puţin și păţesc ca in generală când căpătasem toată clasa ticul de a răspunde cu „șeptieșpe” la orice ne intrebau profesorii. L-am innebunit intr-un hal pe profu’ de religie, că la un moment dat ajunge acasă, il intreabă nevastă-sa ce să-i gătească, și el răspunde: șeptieșpe! Inconștient.
Așa și acum. Dacă inainte de simulări eram „fmm istorie” și când mă intreba lumea de sănătate, acum sunt „mai sunt 3 luni”.

Tragi-comic. Suntem niște fraieri. Ne grăbim să dăm piept cu viaţa și să ne luam la trântă cu ea, să scăpăm din burta asta de pește, ca să ne inghită alt pește, că tot am citit Iona azi. Și ce mai pește, școala asta! Stat in bancă, ascultat și notat, teme când și când, profi inţelegători… hamsi. Și totuși, am colege care se bat cu pumnul in piept că nu există ceva mai groaznic ca școala, au trecut ele prin toate și știu. Ori colegi care nu pot asculta un sfat de la un profesor, pentru că ei le știu pe toate, s-au născut filosofi. Și eu sunt sătulă, stresată și intr-un hal de obosită incât abia văd ce scriu aici, pierd idei, mânânc cuvinte și mă opresc din două in două cuvinte să visez, aștept cu nerăbdare să se termine, dar mi-e frică de ce va urma; Eu una sunt sigură că voi regreta liceul, că o să existe perioade infinit mai grele și că o să-mi plâng de ciudă că mi-am pierdut anii ăștia cu căștile-n urechi, incercând să evit să fac legături cu colegii. Fiinţe cu care am vieţuit 12 ani in aceiași incăpere, dar care nu știu să lege două fraze despre mine. De asta nici nu inţeleg dorinţa asta de maturizare forţată care le-a pălit pe unele colege, de au ajuns borţoase la 18 ani, măritate cu casieri de la Profi, care chiulesc de la ultimele ore ca să meargă acasă să le gătească la soţi, și care plâng toată ziua certându-se cu soacrele la telefon. Nici nu am cum să inţeleg din moment ce nu sunt in locul lor. Cred că nu sunt destul de matură și responsabilă. Ori inconștientă.

Ooo, ești gravidă? Felicitări!
Da, felicitări ! Tocmai ţi-ai ratat viaţa.
Viaţa e prea scurtă ca să te legi singur la cap.

Am 19 ani și am stafide-n buzunar; vârsta asta nu-mi spune nimic, nu trezește sentimente materne in mine, nici măcar dorinţa de a-mi găsi un loc, ori sunt eu un spirit prea liber și nu suport ideea de stabilitate. Visez să-mi pierd tinereţea plimbându-mă cu trenul, termosul cu ceai și cărţile dintr-un colţ intr-altul al vieţii.
Dar știţi cum e, visăm la mare, ca copiii lui Iona; la marea fără pești.

Câteva citate din Iona, care m-au urmărit toată ziua:

„Incepe să fie târziu in mine. Uite, s-a făcut intuneric in mâna dreaptă și-n salcâmul din faţa casei. Trebuie să strâng cu o pleoapă toate lucrurile care au mai rămas aprinse…”

„Ar trebui să se pună un grătar la intrarea in orice sufet. Ca să nu se bage nimeni in el cu cuţitul.”

„Un sfert din viaţă il pierdem făcând legături. Tot felul de legături intre idei, intre fluturi, intre lucruri și praf. Totul curge așa de repede, și noi tot mai facem legãturi intre subiect și predicat. Trebuie să-i dăm drumul vieţii, așa cum ne vine exact, să nu mai incercăm să facem legături care nu ţin.”

„De ce trebuie să se culce toţi oamenii la sfârșitul vieţii?”

Dar și mai important,
„de ce oamenii-și pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”

Posted from WordPress for Android

O să avem un avorţel.

Posted in Liberte, Yay or nay? with tags , , , , , on 14 Martie 2015 by Julia says:

Astăzi am avut o lecţie foarte interesantă la ora de …
Bine, habar n-am ce oră era și nici n-am auzit titlul lecţiei, dar mi-a căzut o cască din ureche la un moment dat și atunci mi-am dat seama că draga mea colegă de bancă vorbea cu mine și pentru a mia oară, eu nu eram atentă. Și era așa revoltată: eu nu pot să fiu de acord cu așa ceva. nu pot ! cum să faci așa ceva? Iar atunci aud glasul de cocomârlă al profesoarei: pentru ultima dată ! cine e pro avort? Julia ridică mâna. Colega se ingălbenește. Ţipete prin spatele meu. Bine, dramatizez, dar chiar a făcut o faţă de „sper să mori” și colegele mele au inceput să se agite prin spate. Atunci mi-am dat seama că sunt singura fată din clasă care e pro avort. De fapt, sunt pro și contra in funcţie de caz.

Bineinţeles că eu nu aș face așa ceva, și nu sunt pro in cazul minunilor de 14 ani care s-au „maturizat” prea repede, nici femeilor mature care n-au auzit de pastila de a doua zi.

Mă refer la următoarele cazuri, și spun de pe acum că nu am nimic nou de zis:
– VEOLUL. dacă nu e cu sechestru, ai putea evita asta cu pastiluţa. totuși, nu ești obligată să păstrezi un copil pe care nu ţi l-ai dorit și care ar putea fi o amintire urâtă dintr-o sută de motive. nu mă apuc să exemplific, cred că sunt evidente.
– NO TENGO DINERO. e vorba aia, care nu-mi place deloc, dar se potrivește aici: ai bani, mănânci. n-ai bani, nu ţi-e foame. nu faceţi copii dacă nu aveţi bani ! ii chinuiţi pe ei, vă chinuiţi și pe voi. nu-mi inţeleg colegele de 18 ani, care așteaptă copii, când ele n-au nici domiciliu stabil, nici loc de muncă, nici măcar bacul luat. dacă faci copil pentru a-l da spre adopţie, IŢI DORESC O MOARTE LENTĂ ȘI DUREROASĂ. mai bine nu se naște, decât să crească in orfelinate și să iasă de acolo schilodit fizic sau psihic. aia nu e viaţă. mai bine-l lipsești.
– COMPLICHEIȘĂN. irlanda e plină de beţivi, drogaţi și curve. de asta peste tot vezi numai oameni handicapaţi. in scaune cu rotile, in cârje, fără o mână, fără un picior, fără creier (ăsta le lipsește la majoritatea). dacă e posibil ca copilul tău să sufere vreo malformaţie sau ceva, nu-l chinui. nu te chinui. cunosc oameni care luptă pentru niște copii care nu au nicio șansă, nu sunt nici măcar conștienţi. și bineinţeles că lupţi, că doar e puiul tău, dar de multe ori te intrebi de ce, pentru ce și până când.

– ȘI ARGUMENTUL SUPREM: o femeie matură are tot dreptul să ia o decizie in legătură cu viaţa și corpul ei, și iși asumă totul ! Știe dinainte ce inseamnă acea procedură și care vor fi urmările. Nu e genul de decizie ce se poate lua de pe-o zi pe alta. Așa că insistenţele de genul „poţi să păţești aia sau aia” mi se par inutile. Dacă femeia respectivă știe pe ce planetă trăiește. Și spun asta pentru că am cunoscut vara trecută o femeie, care mi-a povestit că a făcut 8 avorturi. 8 !  Intrebarea mea a fost: de ce nu v-aţi protejat? N-am aflat nici până in ziua de azi.

Mi se pare funny, că tocmai ieri la ora de..  la o oră, puii mei, vorbeam despre ţigani și toată lumea se oferea să infigă o șurubelniţă in cap oricărui specimen. Adică să provoace suferinţă fizică intenţionat unei fiinţe, care e capabilă să simtă, in timp ce apără un embrion, căruia da, ii bate inima de la 9 săptămâni, dar nu e conștient de ceea ce se intâmplă. Oh, suferă. Voi aţi simţit când v-au scăpat părinţii in cap? Așa ziceam și eu.

titlu groaznic, știu, inspiraţie zero

Posted from WordPress for Android

Dă-mă in judecată.

Posted in Azi mă piş pe ..., Liberte with tags , , , on 20 Februarie 2015 by Julia says:

Tocmai mi-am dat seama că rasismul e un subiect greuţ, pe care nu toată lumea il studiază, insă acuză; și că există oameni căcaţi la minte care te consideră astfel pentru simplul fapt că nu-ţi plac creolele.

Nu-mi plac ochii albaștri, asta mă face și mai rasistă? Nici tipii blozi. Sau mustăcioșii. Câtă ură rasială pe capul meu !

Intr-un fel toţi suntem rasiști. Prin educaţie, avem in venă mândria asta, de a ne considera superiori altor rase, culturi, credinţe, indivizi si de a le diferenţia, nu neaparat din ură, ci din diferenţele de mentalitate. Dar una e să nu-ţi placă un om, o particularitate de-a lui, o anumită categorie de oameni și alta să discriminezi o rasă in societate, prin opinii si jigniri. Eu cred că am dovedit de prea multe ori pe aici că nu sunt rasistă, nu judec și nu urăsc oameni pentru culoare, sex, religie, așa că aștept ca nici eu să nu fiu judecată după niște preferinţe, pe care oricât de nerasist ești, e imposibil să nu le ai, să nu preferi o culoare de păr, ochi mai mult sau mai puţin decat alta. Mereu vei avea o tragere spre persoanele care au calităţile respective, indiferent că vrei sau nu. N-am spus, „nu-mi plac ciorile”, nu am jignit pe nimeni, am zis că nu-mi plac creolele. Cum nu-mi plac nici tipii păroși. Tunși periuţă. Brânza topită. Și cum nu mă omor nici după David Beckam, pentru că fuck logic.

După câte o discuţie de genul ăsta mă simt calificată pentru un post de profesoară la Brădet.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rasism

Posted from WordPress for Android

Cauză & Efect.

Posted in Liberte, Postzilla. with tags , , , , , , on 11 Ianuarie 2015 by Julia says:

O să supăr ceva lume cu articolul astă, dar cred că părerile care circulă pe internet sunt la fel de extremiste ca și islamiștii care au cauzat masacrul de zilele trecute.

Totul a fost o greșeală, de la un cap la altul, de la caricaturile charliste până la atacul armat. Orice acţiune are și o reacţiune, dacă e sau nu de aceiași intensitate… păi, nu te pui mă, pui de avicola, cu ţâganu’ din Ferentari.

Ca să mă inţeleagă tot prostul: nu susţin violenţa de niciun fel, nimic nu scuză omorârea unui om, a zece oameni, a o suta de oameni, dar nici luarea in derâdere a unui miliard de oameni nu e scuzabilă, indiferent de religie, etnie, rasă. Bineinţeles că cea dintâi este mai atroce, mai feroce, mai pula mea, dar:

In momentul in care ești o persoană publică și iţi iei libertatea de a-ţi bate joc de religia unui grup de oameni printre care știi că există și extremiști, in momentul in care ţi se pun bombe la ușă și ai nevoie de-un poliţist să-ţi tragă șliţul, in momentul in care ești ameninţat cu moartea, iar tu continui să mănânci același rahat, ţi-ai asumat un risc de care pe mine mă doare-n pula. Condoleanţe familiei, dar să-mi para rău de ei e ilogic, fiindcă ceea ce au făcut ei este ilogic.

Nu e vorba de libertatea de exprimare, ci de bunul simţ esenţial oricărei societăţi civilizate. Nu te-apuci tu să jignești credinţa omului, oricare ar fi aia. Extremismul in limbaj este tot o formă de teroare.

Toleranţa nu inseamnă să-i suporţi pe X și pe Y in ţara ta, ci să nu ii judeci, să le respecţi valorile, indiferent cât de cretine sunt, cât timp nu te afecteaza. Una e să râzi tu cu prietenii la tine in sufragerie, de comedie, una e să faci public incercând să demonstrezi tu un căcat.

Am vazut caricaturile, mi se par josnice, aia nu e satiră,  sunt atacuri, sunt provocări. Ori am eu un umor de căcat, că doar mi-a plăcut Movie 43.

Charlie Hebdo a fost tot un act extremist, diferit ca manifestare și oarecum inofensiv. De ce „oarecum”:

Incredibil sau nu, există naţiuni care nu au cultul satirei atât de dezvoltat precum al francezilor, ei iși iau credinţa in serios (ca orice alt om, care are o părere, crede in ea și dorește să și-o impună sau expună), dar când știi că prin mulţimea X, există și doi trei nebuni, numiţi „extremiști”, iar atunci când incerci să glumești cu ei, te impușcă…cu astfel de oameni, știi că trebuie să discuţi cu arma in mână sau să-i ocolești.

Suntem din lumi diferite, ceea ce ni se pare nouă odios, lor li se pare perfect normal. Nu te pui cu nebunul, nu va juca niciodată după regulile tale, in primul rând pentru că NU LE INŢELEGE.

Să-i dăm naibii pe francezi, că stim cu toţii că mănâncă rahat gratiut despre orice ţara, iar când se ia lumea de ei o ard in aroganţe „umoristice”. Ei uită că nu vorbesc de România, ci de o ţară in care respectul e mai presus de viaţă:

Sunt oameni și oameni. Sunt oameni care iţi pun mâna in gât dacă le jignesti mama, sunt oameni care iţi pun arma la tâmplă dacă le insulţi dumnezeul.

Oamenii intotdeauna vor muri, dintr-o cauza sau alta. Religia, la fel ca și etnia, rasa etc, este doar un pretext.
Intotdeauna o să existe ură și frică mascată prin violenţă.

Asta nu inseamnă că trebuie să trecem astfel de lucruri cu vederea, dar nici să ne lăsăm manipulaţi de campanii de sensibilizare a maselor ca JeSuisCharlie și să inchidem ochii la lucruri mai grave.

„Secolul 21 și ne apărăm valorile cu arma, anul 2015 și ne omorâm pentru niște glume”. Din păcate. Și pentru că:
Secolul 21 și nu suntem suficient de civilizaţi să ne exprimăm o opinie de bun simţ, anul 2015 și considerăm insulta gratuită o valoare. Trist.

„Dacă nu râdem, extremiștii câștigă”, extraordinar, că o fi religia singurul lucru care vă face să zâmbiţi, nu există infinite lucruri mai amuzante. S-au terminat caricaturile de prost gust pe tema religiei, a murit umorul. Mamă, ce probleme avem unii.

„Nu inţeleg cum poţi să spui că mortul e de vină.”
Nu inţeleg din ce unghi trebuie să privești situaţia ca să nu vezi că oamenii și-au asumat-o, nu inţeleg cât de ipocrit trebuie să fii incât să ignori tot ce au făcut și să faci din ei semizei și martiri ai democraţiei numai pentru că sunt morţi. Cum e să vezi totul dintr-un singur punct mic și fix? Nu trebuiau să moară, dar nici să lase lucrurile să ajungă până aici.

„S-au intâlnit idioţii cu psihopaţii.”
Bine-a zis cine-a zis asta.

Religia nu ar trebui să fie ceva rau, ar trebui sa indrume spre bine, să ofere un oarecare echilibru, proasta interpretare a ei sau respectarea ei 100% aduce asemenea nebuni pe lume. Dar nebuni sunt și atei, și catolici, și in oricare alt cult sau sectă. Nici Islamul nu e incântat de ce au facut și rău că-s toţi bagaţi in aceiași oală cu oamenii normali din religia aia cum suntem noi amestecaţi cu rromii (dacă consideri că o religie nu are și adepţi sănătoși la cap, imi iau dreptul de a-mi exprima părerea și a-ţi spune că ești un om limitat, fixist, trepanat care nu are ce căuta pe blogul meu).

Nu le iau apărarea teroriștilor, dar nici nu fac eroi din niște oameni care au ales să moară pentru nimic.

Mass-media e tot un fel de religie, tot o formă de manipulare, ex JeSuisCharlie.

Luna trecută au murit o sută de copii in Pakistan, dar n-am auzit nimic de asta, nimeni nu plânge pentru ei, nimeni nu spune Je suis enfant. Iar ăsta e doar un mic exemplu din câte se intâmplă in lume și ne doare-n cur. Pentru că n-au murit niște „culţi”, ci niște „copii fără educaţie” or what? Nu vă inţeleg. Nici nu vreau să vă inţeleg.

Je ne suis pas Charlie.

Acum puteţi să mă injuraţi.

Posted from WordPress for Android

Pușcărieee.

Posted in De-ale mele..., Hatetime, Liberte, Românica with tags , , , , , , , , , , , , , , , on 17 Decembrie 2014 by Julia says:

Știu că intr-o zi o să-mi fie dor de școală și o să mă consider o mare fraieră că n-am apreciat această minunabilă perioadă din viaţa mea, dar azi am chiluit de la o oră neimportantă, iar proful le-a dat vin fiert ăstora care au rămas și mă oftic, așa că asta este răzbunarea mea. Pentru că chestii gratis și pentru că profitoare.
Sunt câteva chestii care mă depășesc legate de dragul meu liceu:

De ce nu există loc de fumat? Nu fumez și dacă aș fuma, nu aș fuma la colţ cu toată școala, dar domn’le, zilnic certuri pe tema asta. Mare chestie, desenezi un cerculeţ cu creta pe asfalt și pui un semn „loc de tras din pipă” si aia e. Nuuu, dar de ce să te complici? Mai bine punem camere de supraveghere și postăm profesori la toate colţurile, stăm la pândă după ei ca după niște infractori, ţinem 20 de minute din fiecare oră să-l certam pe
X si Y că a fost la fumat, consilii, „măsuri drastice” și așa mai departe. Păi nu? Adică cum adică? Profii fumează după școală și le pufăie la elevi in faţă, dar ei n-au voie să iasă din curte la aproximativ 20 de m să fumeze liniștiţi și să se intoarcă in clasă. Nu, ei (inconștient) fac din chestia asta un joc, care pe elevi ii incită, că e foarte funny să te joci de-a ninja cu proful de serviciu și apoi să-ţi povestești prin școală aventurile. Că dacă te calcă mașina? Sunt 20 de m și nici atât, e o străduţa mică, plină cu mașini ale profesorilor, șanse să treacă o mașină pe acolo sunt destul de mici, și să calce un elev de 18 ani… hai să fim seriosi !
De ce avem camere de supraveghere?
Oricum nu funcţionează. Ne tot mint ei: stai frumos, că te vede directorul. La ce poziţii dubioase am in bancă și căști albe, care se văd cum atârnă și din avion, ar fi trebuit să se ia directorul de mine zilnic. O singură dată a pornit-o, știu sigur, că venit de vreo 3 ori in clasă să se ia de noi din tot felul de nimicuri.
De ce vine directorul in inspectie sa vada cum ne comportam la ore, DACA EXISTA CAMERĂ DE SUPRAVEGHERE?
In ultimul timp a tot venit la ore, s-a pus frumos in spate și mâzgălit ceva acolo. Chestia pe care nu o inţelege el și IN GENERAL, inspectorii, e că profesorii NU TREBUIE ANUNTAŢI DIN TIMP. Când aud un prof: invătaţi, vine maine directorul la ora, deja știu… ăsta mâine vine aranjat, frezat, cu poezia invăţată, glas de cocomârlă in călduri și s-a rezolvat. El a trecut testul, dar noi tot un prof de căcat avem. Cât despre comportamentul elevilor la oră, nu e logic că atunci când vine directorul toţi elevii sunt ascultători and shit? Unde dracu’ aţi studiat  voi psihologia elevilor, pe Insula Marea Brăilei? Parcă voi n-aţi fost niciodată elevi.
De ce avem magazin in curtea scolii?
Nu poţi lua nimic de acolo, numai produse de firme obscure de care n-a auzit nici nea Mărin din colţ, covrigi tari, jeleuri care se sfărâmă și …mor cand văd copii cu felii de pizza, care mai mult ca sigur sunt resturile de la restaurantul de lângă școală la cum arată, unde pizza oricum e jalnică, dar și jalnică, și veche, și reincălzită… scârbă infinită. Ar trebui să aibe fructe, măcar chestii comestibile, puii mei, e școală, copii mici, dracu’ știe ce ebola imprăștie marfa aia dubioasă.
De ce avem cabinet medical, dacă niciodată nu e nimeni acolo?
Ultima data când ia fost rău unei colege a trebuit să chemăm salvarea.
Mergi la cabinet, ţi-e rau, nimeni.
Mergi la cabinet, e cineva… Ce te doare? Dar de ce Cristos mă intrebi, dacă indiferent ce mă doare, ce maţ mă ustură și ce chiloţi mă rod, tu-mi dai tot aspirină?
De ce sunt toate profesoarele de franceza handicapate?
Am o scârbă infinită pentru o anumită profesoara, dar nici celelalte nu-s mai prejos. Mă jur, toate profesoarele de franceză pe care le-am avut au fost niște scrântite. Iar asta pentru care am o scârbă infinită am auzit că s-a mutat pe lângă mine. Vreau o bazooka.

Și cine dracu’ face regulile cu absenţele? In mod normal, in școala mea, la 40 de absenţe ar trebui să fii exmatriculat. Ei bine, alţii au o sută (printre care și eu) și n-au primit nici măcar un preaviz de exmatriculare. E după preferinţele directorului or what? Ar trebui să mă simt specială? Pentru că lună trecută a zburat o colegă la 60 de absenţe.

P.S: Profu’, te-am văzut la volan azi, după ce mi s-a comunicat că ai turnat câteva paharele de vin. Așa exemple de oameni să tot avem in viaţă !

Posted from WordPress for Android