Julia e boală rea.

Urăsc când am o stare de „meh”, imi molipsesc toţi prietenii, stăm seara pe intuneric și plângem ca niște emolăi, și apare prietenul-happy. Știţi voi, ăla cu multe emoticoane și glume care, pentru starea pe care o ai in momentul ăla, vin ca un cur.
Și ii zici, și-ţi trântește eterna replică: te inţeleg. sau știu cum e. știu ce simţi. știu prin ce treci. io știu tot, că-s nostradamus.

Nu, nu inţelegi, nu știi, nu ești.
Și doar pentru că ai trecut printr-un căcat asemănător, nu inseamnă că ai simţit la fel, nu cred că există o stare, un sentiment general valabil pentru toată lumea intr-o anumită situaţie. Și nu spun asta pentru că nu te cred că mă inţelegi, ci pentru că m-am săturat să aud căcatul ăsta din toate direcţiile, așa că rog lumea când mă vede intr-o stare de meh, să mă lase așa și/sau să mă ocolească, nu să se simtă datoare să-mi facă mie un bine, pe care nu l-am cerut și să incerce să mă inveselească, pentru că creierul meu nu funcţionează tocmai ok la ora aceea și nu reușesc decât să mă enervez și să iau o atitudine de Gică Contra.

Lasaţi-mă să mă simt nașpa, că dorm și-mi trece.

Posted from WordPress for Android

Anunțuri

zi una de jale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: