Arhivă pentru Ianuarie, 2015

rege pe deal

Posted in myFotoblog with tags , , , , on 31 Ianuarie 2015 by Julia says:

01

002

03

Mi-am tras şi semnătură, să mă simt importantă.

stay sober

Posted in Droguri on 27 Ianuarie 2015 by Julia says:

Pentru că mereu sunt dependentă de câte o melodie de-a lor.

But I want you

I need to
Forget you
Don’t want to
But I need to let you go

Aici sau acolo.

Posted in Românica with tags , , , , on 24 Ianuarie 2015 by Julia says:

Observ că românii au o problemă cu gânditul. Li se pare lor foarte normal să iţi spună ce e bine, rău, normal, ce și cum trebuie să faci, și dacă se poate, să ia și decizii in locul tău.
Intotdeauna am fost de părere că fiecare are dreptul să-și aleagă calea, independent de părerile – de rahat – ale celor din jur, și nu consider decizia de a părăsi ţara un criteriu după care să poţi judeca un om. Nimeni nu pleacă de prea bine, toţi pleacă de nevoie. Pentru un trai mai bun, o șansă la viitor pentru copii, un mediu mai sănătos, intre oameni mai civilizaţi, dar mai ales, pentru că tu, ca și român, nu ești susţinut in propria ta ţară. Iar dacă tu nu faci un pas pentru o existenţă mai bună, nimeni altcineva nu il va face in locul tău. Nici Ponta, nici Basescu, nici Dzo.

Și acum vin patrihoţii cu a lor mentalitate de căcat, bazată pe principiul fută-i capra vecinului: că nu vă iubiţi ţara, n-aveţi pic de respect pentru strămoșii voștri, ești un laș care alege calea mai ușoară, că mergi să fii sclav in ţara altora, ar trebui să ţi se retragă cetăţenia și drepturile, n-ar trebui să te mai numești român, trădătorule, huo etc, și da, am auzit și afirmaţii mai grave, mai aberante, mai pline de ură. Ura unor români pentru alţi români. Dar ca să răspund la toate:
Faptul că m-am născut in România este o intâmplare. Nu am niciun fel de obligaţie morală faţă de ţara asta, deoarece nu am ales să mă nasc in ea. Este doar un spaţiu geografic de care mă leagă amintiri. Istoria strămoșilor noștri nu imi arată decât că românul intotdeauna a fost un nenorocit, se vede in poezie și in faptul că exact aceiași situaţie in care suntem acum, erau și românii de acum 100 de ani. Nu invăţăm nimic din greșelile pe care le facem, pentru că suntem superficiali și ignoranţi, un popor spălat pe creier și incapabil să evolueze. O dată la câteva sute de ani trebuie să vină un străin să facă curăţenie in ţară, căci românii sunt ocupaţi cu cearta, corupţia, „care-i mai părerist” etc. Trebuie să fii idiot, nu laș, să te mulţumești cu căcatul care ţi se dă și să nu-ţi dorești nimic mai mult pentru tine, familia ta. Comentariile astea negative nu pot veni decât de la niște oameni lași, conștienţi de faptul că nu ar avea curajul să plece și să se descurce singuri in lume. Și n-am să inţeleg niciodată ideea de „cale mai ușoară”. Nu e ca și cum ești plătit să stai degeaba, doar că munca ta e apreciată altfel, are o altă valoare. Nu e deloc ușor să-ţi lași familia in ţară și să iei de la zero printre străini. Nici dincolo nu e viaţa roz, și acolo ai problemele tale, dar e ceva mai mult. Nu e bătaie de joc pe faţă. De ce să stai să te plângi in România că nu ţi-e bine și să te lupţi singur cu morile de vânt, când poţi să mergi să-ţi fie bine? Alegi calea mai ușoară, dar totodată ești un sclav? Logicus maximus. Mai bine sclava altora, decât sclavă in propria ţară. Și, până la urmă, de ce trebuie să fie muncă așa de solicitantă? De ce trebuie să te chinui, ca să ai un trai decent? Eu sincer, nu văd prea multe motive pentru care aș rămâne in România, și nu neapărat din cauza banilor, ci din cauza oamenilor imi vine să fug. Când am revenit in România, parcă mi s-a pus un nor negru deasupra capului, e un mediu foarte stresant, iar aici nu fac decât să merg la școală, acolo munceam și eram mult mai relaxată și odihnită după 6 ore de muncă, decât sunt aici după 6 ore de stat in cur la școală inconjurată de giboni.
Cât despre cetăţenia română… o, ce pierdere ! Intr-o ţară in care corupţia e la putere, economia scârţâie, sistemul de invăţământ este prost, iar cel de sănătate este bolnav, să-ţi tot vină să te mândrești cu ţara ta. Drepturile nu pot să mi le ia, fiindcă nu pot lua ceva ce nu am. Cum ar fi dreptul la sănătate. Fac naibii un infarct in drum. Chemi salvarea, iar după ce ca ii ia mai bine de o oră să ajungă, se trezesc la faţa locului că trebuie să cheme Smurdu, că ei n-au un căcat de defibrilator. Am văzut cu ochii mei cazuri de genul.

Acum, inţeleg mândria de a avea un președinte care promite multe, dar de la asta la „parcă te unge pe suflet când vorbește”, e cale lungă. Numai vă drogaţ. Va dura un timp pana vor incepe sa se indrepte lucrurile. Hai să nu facem semizeu dintr-un om căruia nu știm ce-i poate capul.

NU URĂSC ROMÂNIA. Este o ţară prea frumoasă, cu o limbă foarte expresivă și cu siguranţă există și ţări care o duc mai prost, dar mă obosesc oamenii, popor manelizat, cre(ș)tinopat, atât de plin de ifose și prejudecăţi, atât de intolerant și mândru pe „munca” altora. Vai, suntem români… Ce-ati făcut voi pentru ţara asta, ca să vă puteţi mândri cu faptul că sunteţi români? Și-a luat-o mă-ta pe sub fustă pe plai ardelenesc, extraordinar. Mai spune-mi…

Posted from WordPress for Android

Trei culori avem… pe bune?

Posted in Românica, Storytime with tags , , , , , on 23 Ianuarie 2015 by Julia says:

Azi am avut un tricolor in par. Nici de 1 decembrie n-am fost asa patrioata. Nici azi n-as fi fost, daca nu ne-ar fi amenintat diriga ca nu ne incheie mediile/motiveaza absentele daca nu vom fi prezenti si ipocriti la datorie. Pentru ca maine e Mica Unire si eveniment, concursuri de costume nationale, aviatia, armata, televiziunea in curtea scolii, sa ne dam importanti. Canta popa, canta fanfara, canta primarul, se canta imnul Romaniei, se canta imnul Uniunii Europene.. si domnul D.

Domnul D. e un personaj foarte interesant in Las Saceles. Fost director, actual „scriitor”, prezent la toate evenimentele culturale din les satucus, mereu cu discursuri emotionante si pline de iubire die patrie, mereu critic cu privire la semnele-neoane EXIT din biserici, mereu de evitat cand isi scrie memoriile la biblioteca.

Astazi m-a surprins discursul lui. M-a surprins motaind in picioare pana in momentul cand am auzit:

„V-am vazut, copii, cum priveati infrigurati steagul inaltandu-se in timp ce intonam imnul.”

DAAA, POATE PENTRU CA SE CLATINA SI CREDEAM CA O SA CADA PE NOI.

Am vrut sa urmez sfatul lui Alex: sa ma pun pe burta si sa ma tarasc spre iesire, motivand ca sunt melc si am drepturi, dar n-aveai unde, totul era impanzit de armata si profa de filosofie, care era proptita-n fata mea si ale carei opinci le-am fotografiat si trimis in prostie pe wapp precinilor, cand nu ma auzea facand misto de ce se intampla pe acolo se intorcea crezand ca e ceva in neregula si ar fi fost dubios sa ma fac nevazuta. De cateva ori pe an imi aude si ea glasul de cocomarla, la cate o festivitate de gen, ca pe la orele ei nu-mi place sa ajung.

Ceea ce m-a salvat a fost invitatia la hora. Toata lumea astepta acel moment mirific. Pentru a lua-o la sanatoasa, nu de alta.

Liniste… o gaza tiuie in departare.. o voce baritonala: acum va invitam sa luati parte la ho… secunda doi, trei sferturi din populatie migra spre iesire, pentru o clipa m-am trezit singura in multime, dar m-am mobilizat si din zece pasi, doua strigari.. unde sunteti, baa? hai ca-i amuzant.. am nimerit gaura grotei a.k.a poarta scolii si hasta la pasta, domnule D. Da, stiu, am aratat ca niste animale scapate de la zoo.

Mie nu-mi plac manifestarile de gen, in primul rand ca sunt ipocrite, nimanui nu-i pasa, sa fim seriosi. E un fals sentiment care ni se induce de doua ori pe an, ca in rest nu suntem romani, suntem tiganii Europei. In al doilea rand, pentru ca nu ma regasesc in ele. Cand am intrat in scoala si am observat ca toata lumea era imbracata in costum national ma intrebam ce cristos am fumat azi dimineata, a fost a naibii de ciudat sa vad tarancute cu smartphone-uri in mana facandu-si selfie-uri sau jucand Temple Run 2.

Iubesc Romania, atata iubire, nu-mi incape in inima… dar despre asta si despre anumiti romani o sa vorbesc maine, ca tot e Ziua cea mare si suntem in tema.

Eargasm.

Posted in Droguri with tags , , , on 21 Ianuarie 2015 by Julia says:

Pentru că Deftones au cele mai bune melodii de rupt arcurile de la pat.

You want to know what it’s like?
Then watch this

Posted from WordPress for Android

Cauză & Efect.

Posted in Liberte, Postzilla. with tags , , , , , , on 11 Ianuarie 2015 by Julia says:

O să supăr ceva lume cu articolul astă, dar cred că părerile care circulă pe internet sunt la fel de extremiste ca și islamiștii care au cauzat masacrul de zilele trecute.

Totul a fost o greșeală, de la un cap la altul, de la caricaturile charliste până la atacul armat. Orice acţiune are și o reacţiune, dacă e sau nu de aceiași intensitate… păi, nu te pui mă, pui de avicola, cu ţâganu’ din Ferentari.

Ca să mă inţeleagă tot prostul: nu susţin violenţa de niciun fel, nimic nu scuză omorârea unui om, a zece oameni, a o suta de oameni, dar nici luarea in derâdere a unui miliard de oameni nu e scuzabilă, indiferent de religie, etnie, rasă. Bineinţeles că cea dintâi este mai atroce, mai feroce, mai pula mea, dar:

In momentul in care ești o persoană publică și iţi iei libertatea de a-ţi bate joc de religia unui grup de oameni printre care știi că există și extremiști, in momentul in care ţi se pun bombe la ușă și ai nevoie de-un poliţist să-ţi tragă șliţul, in momentul in care ești ameninţat cu moartea, iar tu continui să mănânci același rahat, ţi-ai asumat un risc de care pe mine mă doare-n pula. Condoleanţe familiei, dar să-mi para rău de ei e ilogic, fiindcă ceea ce au făcut ei este ilogic.

Nu e vorba de libertatea de exprimare, ci de bunul simţ esenţial oricărei societăţi civilizate. Nu te-apuci tu să jignești credinţa omului, oricare ar fi aia. Extremismul in limbaj este tot o formă de teroare.

Toleranţa nu inseamnă să-i suporţi pe X și pe Y in ţara ta, ci să nu ii judeci, să le respecţi valorile, indiferent cât de cretine sunt, cât timp nu te afecteaza. Una e să râzi tu cu prietenii la tine in sufragerie, de comedie, una e să faci public incercând să demonstrezi tu un căcat.

Am vazut caricaturile, mi se par josnice, aia nu e satiră,  sunt atacuri, sunt provocări. Ori am eu un umor de căcat, că doar mi-a plăcut Movie 43.

Charlie Hebdo a fost tot un act extremist, diferit ca manifestare și oarecum inofensiv. De ce „oarecum”:

Incredibil sau nu, există naţiuni care nu au cultul satirei atât de dezvoltat precum al francezilor, ei iși iau credinţa in serios (ca orice alt om, care are o părere, crede in ea și dorește să și-o impună sau expună), dar când știi că prin mulţimea X, există și doi trei nebuni, numiţi „extremiști”, iar atunci când incerci să glumești cu ei, te impușcă…cu astfel de oameni, știi că trebuie să discuţi cu arma in mână sau să-i ocolești.

Suntem din lumi diferite, ceea ce ni se pare nouă odios, lor li se pare perfect normal. Nu te pui cu nebunul, nu va juca niciodată după regulile tale, in primul rând pentru că NU LE INŢELEGE.

Să-i dăm naibii pe francezi, că stim cu toţii că mănâncă rahat gratiut despre orice ţara, iar când se ia lumea de ei o ard in aroganţe „umoristice”. Ei uită că nu vorbesc de România, ci de o ţară in care respectul e mai presus de viaţă:

Sunt oameni și oameni. Sunt oameni care iţi pun mâna in gât dacă le jignesti mama, sunt oameni care iţi pun arma la tâmplă dacă le insulţi dumnezeul.

Oamenii intotdeauna vor muri, dintr-o cauza sau alta. Religia, la fel ca și etnia, rasa etc, este doar un pretext.
Intotdeauna o să existe ură și frică mascată prin violenţă.

Asta nu inseamnă că trebuie să trecem astfel de lucruri cu vederea, dar nici să ne lăsăm manipulaţi de campanii de sensibilizare a maselor ca JeSuisCharlie și să inchidem ochii la lucruri mai grave.

„Secolul 21 și ne apărăm valorile cu arma, anul 2015 și ne omorâm pentru niște glume”. Din păcate. Și pentru că:
Secolul 21 și nu suntem suficient de civilizaţi să ne exprimăm o opinie de bun simţ, anul 2015 și considerăm insulta gratuită o valoare. Trist.

„Dacă nu râdem, extremiștii câștigă”, extraordinar, că o fi religia singurul lucru care vă face să zâmbiţi, nu există infinite lucruri mai amuzante. S-au terminat caricaturile de prost gust pe tema religiei, a murit umorul. Mamă, ce probleme avem unii.

„Nu inţeleg cum poţi să spui că mortul e de vină.”
Nu inţeleg din ce unghi trebuie să privești situaţia ca să nu vezi că oamenii și-au asumat-o, nu inţeleg cât de ipocrit trebuie să fii incât să ignori tot ce au făcut și să faci din ei semizei și martiri ai democraţiei numai pentru că sunt morţi. Cum e să vezi totul dintr-un singur punct mic și fix? Nu trebuiau să moară, dar nici să lase lucrurile să ajungă până aici.

„S-au intâlnit idioţii cu psihopaţii.”
Bine-a zis cine-a zis asta.

Religia nu ar trebui să fie ceva rau, ar trebui sa indrume spre bine, să ofere un oarecare echilibru, proasta interpretare a ei sau respectarea ei 100% aduce asemenea nebuni pe lume. Dar nebuni sunt și atei, și catolici, și in oricare alt cult sau sectă. Nici Islamul nu e incântat de ce au facut și rău că-s toţi bagaţi in aceiași oală cu oamenii normali din religia aia cum suntem noi amestecaţi cu rromii (dacă consideri că o religie nu are și adepţi sănătoși la cap, imi iau dreptul de a-mi exprima părerea și a-ţi spune că ești un om limitat, fixist, trepanat care nu are ce căuta pe blogul meu).

Nu le iau apărarea teroriștilor, dar nici nu fac eroi din niște oameni care au ales să moară pentru nimic.

Mass-media e tot un fel de religie, tot o formă de manipulare, ex JeSuisCharlie.

Luna trecută au murit o sută de copii in Pakistan, dar n-am auzit nimic de asta, nimeni nu plânge pentru ei, nimeni nu spune Je suis enfant. Iar ăsta e doar un mic exemplu din câte se intâmplă in lume și ne doare-n cur. Pentru că n-au murit niște „culţi”, ci niște „copii fără educaţie” or what? Nu vă inţeleg. Nici nu vreau să vă inţeleg.

Je ne suis pas Charlie.

Acum puteţi să mă injuraţi.

Posted from WordPress for Android

O fi soare, da’ nu-l văd iooo

Posted in Uncategorized on 6 Ianuarie 2015 by Julia says:

Eu nu știu in ce relaţii mai e Andra, dar mă sperie ce văd la meteo… și mă bucură, in același timp.

Mâine am un test satanic la istorie pentru care nu m-am pregătit deloc, dar și proful ăsta trepanat, ne dă test din prima săptămână, intr-o zi in care nici nu avem ore cu el și după ce că ne-a chemat pe 23 decembrie la școală pentru pregătire. Așă că ce face Juliuţa cu o seară inainte de Tăiere? Stă cocoţată lângă fereastră, uitându-se cum ninge și pentru prima dată inimioara ei tresaltă de bucurie când vede că totul este alb și se roagă la sfântul dzo să dea o ninsoare satanică să anuleze școala. Măcar mâine. Pentru că din câte am inţeles mai nimeni nu a invăţat și mi-e oarecum rușine de prof, că-l văd că se zbate, intr-un mod total imbecil, dar mno, mi-e milă de eforturile lui disperate de a ne face să invăţăm.
Oricum in clasa mea nu merge decât un calorifer, deci practic ne imbrăcăm când intrăm, că-i mai frig in clasă decât afară. Ne tot plângem noi, văd că degeaba. Dacă nici mâine nu ne repară, vai de ei, că de două zile mă apasă rinichii și când m-o lua o criză… ferească-i sfântu’ Lemne, că le bag morţii-n casă. Și dacă am auzit bine și maine vor fi -19 grade, faci treabă bună, Andro ! Bagă acolo iubire cu năbădăi.

Amu’, am auzit pe cineva spunând că nu crede in Dzo pentru că nu a văzut poze cu el. Vreau și eu selfie cu Dzo ăsta.

Posted from WordPress for Android