Scandura, te cheama ma-ta !

Mama (2013) – de cate ori ma gandesc la filmul asta sau la persoana care mi l-a recomandat, ma apuca un ras mefistofelic si ma mananca degetele sa scriu o recenzie baga-pulista (da, tocmai am inventat termenul asta). 

Filmul este supraapreciat, lent si fara niciun fucking sens. Deci avem copile traumatizate, pierdute si crescute in padure de aceasta entitate pe care ele o numesc „mama”. False sentimente materne, poveste aparent originala, psihologie, salbaticie si personaje moderne. Ah, si tipica poveste cu casa bantuita. De ce te miri? Singurul lucru bun, mi-a placut actrita, care desi era terorizata, nu a fost genul de personaj-femela vulnerabila, cacata pe ea de frica. Pare ca a dat mai mult fata de alte personaje. Primele minute suna interesant, dar pe parcurs iti pierzi interesul, rasar cliseele ca nu te uita in dulap, e ceva in spatele tau, e cineva in coltul intunecat al camerei, buhuhu, e cineva langa patul tau si apoi apare Mama:

972123_482868078452270_1853177672_n

Ce dracu-i creatura asta? De ce e parodiata Sarah Jessica Parker in filmul asta? Asta ar trebui sa ma inspaimante? CGI-ul asta e atat de fake, parca m-as uita la un 3D din 2003. Ce-i cu finalul asta de rahat? Cum naiba au trait 5 ani in padure mancand cirese? Cum dracu’ nu le-a gasit nimeni in 5 ani cabana? Cum naiba le-au gasit niste boscheti cu picioare tocmai acum? Care-i logica in treaba cu repetarea istoriei? De ce a trebuit sa se mai arunce o data cu copilul de pe stanca? S-au despartit in timp ce-au cazut, iar daca se arunca cu alt copil lipit de ea isi gasea pacea? Daca asta era planul ei, de ce nu si l-a pus in aplicare in cei cinci ani? Ce a asteptat? Unde este suspansul de care vorbeste toata lumea? Unde este misterul de care vorbeste toata lumea, avand in vedere ca am vazut pe „mama” in toata splendoarea ei pe tot parcursul filmului? De ce e filmul asta considerat „horror”? De ce, de ce, de ce?

CGI-ul asta a stricat filmul, poate chiar mai mult decat finalul de rahat. Nu-mi plac filmele de genul acesta, fiindca nu par absolut deloc credibile si mi se par a naibii de amuzante, deloc horror. Mai interesant si inspaimantor era comportamentul fetitei aleia mici. Si povestea nebunei sinucigase (pana la cgi). Trecutul mortilor, al nebunilor, psihologia si creierul uman ma sperie si ma misca mai tare ca Jessica calcata de tren. Au irosit un concept inceput original, idei oarecum interesante, dar basite pe drum si talent, destul de mult talent. Serios, Toro? Dupa ce colaborezi in filme de genul Hobbitul si Pan’s labyrinth vii cu asta? . 

Si cica e abia prima parte…. oioioi.

Anunțuri

6 răspunsuri to “Scandura, te cheama ma-ta !”

  1. Dreptateee!!!!pacat mare de idee,creatura aia strica tot seriosul filmului!iar la sfarsit te lasa marcat si socat cum de ai rezistat tot filmul….la ce sfarsit te asteptai?

    • Julia says: Says:

      As fi ipocrita sa spun ca ma asteptam la un final fericit, e totusi un film „horror”. Habar nu am, dar … in puii mei, esti o creatura supranaturala, zbori si alea-alea, si te bati ca o pitipoanca la primul ciclu pe un copil? Baga-i una in gaoz, fa-o lata, ia copilul ca pe-un sac si baga sprint, in pula mea :)). Esti capabila sa iesi din podea, materializata in molii si nu poti scapa de un om jalnic, o fiinta inferioara tie? S-a insistat pe niste scene aiurea in final si dramatism ieftin. Ah, si sa nu uitam de fluturii aia infricosatori ! =)) Nu am avut mari asteptari de la filmul asta, dar nici de un asemenea bullshit nu il credeam in stare.

  2. Cuvintele, ma rog, termenii astia inventati de tine sunt jmen rau, keep goin’ :))
    Meh, sa inteleg ca filmul nu merita vazut si nu ma surprinde avand in vedere ca pe masura ce timpul trece, filme horror ajung din ce in ce mai naspa ( cu mici exceptii). In cele noi aparute e normal sa se repete anumite clichee, de unde si banalitatea. I mean, filmele de groaza vechi erau ceva wow tocmai pentru ca abordau chestii noi and so on. Si cum astea au fost si continua sa fie populare inca de pe vreamea lu bunica-mea, e clar ca s-au folosit toate ideile posibile si imposibile.
    La faza cu SJP am ras, da’ am ras ca lumea =)))
    Si imi place mult titlu, chiar l-am citit cu vocea si intonatia lu’ Ed :3

    • Julia says: Says:

      O, yaya, ma bucur ca-ti plac. 😀 Mai, nu stiu, in materie de filme nu prea fac recomandari pentru ca am gusturi dubioase, deci doar imi dau cu parerea. Genul horror ar trebui reinventat. Problema e ca, producatorii de gen se avanta prea mult in supranatural si gore, si nu realizeaza cate lucruri marunte si din viata de zi cu zi pot starni frica intr-un om. Cum ar fi pitipoancele. Da-mi un film cu pitipoance, nu mai dorm trei zile. Da-mi un horror modern si ma duc sa ma pis. Filmele vechi au avantajul atmosferei create de calitatea proasta a imaginii. Dar in mare parte, astia au impresia ca publicul cere tot mai mult, mai urat, mai grotesc, mai scarbos. Comediile, de exemplu. Inainte te faceau sa razi din orice, acum razi doar la poantele cu tenta sexuala, fiindca numai pe asta se concentreaza. Filmele horror, la fel, inainte aveai o permanenta stare de disconfort si te tineau intr-un suspans continuu. Acum, astepti sa rasara cate-o Jessica masacrata de elefantul Petrica ca sa te bufneasca rasul. E tristut. Cred ca orice lucru are perioada lui, iar filmelor horror le-a trecut randul. Acum ajunge sa plangem, sa mancam inghetata si sa ne uitam pe facebook.

zi una de jale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: