Strigăt.

“Nu vedeam rostul pentru care ar trebui să învăţ despre lucruri pe care le creaseră alţii, atât timp cât şi eu mă simţeam în stare să creez pe cont propriu. Aveam o credinţă specială legată de artă, şi anume că viaţa fiecăruia dintre noi este materialul pe care ne putem desfăşura liber imaginaţia.
Eu eram propria mea operă de artă – şi cât eram de reuşită !„
~ „Contesa Aneke” (Ultima vrajitoare din Transilvania #1)

Nu știu despre voi, dar eu trăiesc intr-o lume in care oamenii sunt transparenţi: n-au păreri, idei, dorinţe. N-au un hobby, o pasiune și se mulţumesc să spună „sunt o persoană obișnuită”. Persoane cu care nu ai despre ce vorbi, n-au un film, o carte, o materie preferată, un subiect care ii macină. Care nu iși pun intrebări, nu caută răspunsuri. Care mănâncă ce li se dă, cred tot ceea ce li se spune și fac numai ce dictează turma. Cunosc foarte mulţi astfel de oameni, și mi se par cei mai nenorociţi.
Oamenii incă au o gândire tradiţională: termin școala, eventual facultatea, mă angajez, imi fac casă și copii. De ce? Unde arde? Ce-i cu graba asta? Viaţa e scurtă. Eu nu mă văd schimbând pamperși prea curând, nu mă văd nici măcar la casa mea. Muncim ca niște sclavi toată viaţa să stăm liniștiţi, bolnavi, inţepeniţi și cu viaţa netrăită la bătrâneţe să avem ce să le lăsăm copiiilor, ca ei s-o ia de la capăt, iar copiii lor la fel. Horror.

Eu una nu pot concepe o astfel de viaţă. De ce să fiu o persoană obișnuită? Vreau să fiu eu. Vreau să scriu o carte, de ce nu? să invăţ multe limbi străine, să călătoresc, să invăţ să gătesc la nivel de topchef, să incerc toate sporturile extreme, să-mi vopsesc părul, pe rând, in toate culorile posibile și imposibile, să ţin un blog, să-mi fac un vlog, să-mi tatuez toată mâna stângă, să fac multe cursuri, să adopt copii din toate naţionalităţile, vreau un job care să nu-mi permită să stau locului și o grădină zoologică numai pentru mine. iar mai presus de toate, vreau să-mi trăiesc viaţa, că una am. La naiba cu tradiţiile voastre, eu n-am să fiu o persoană obișnuită; niciodată n-am fost, n-am să mă prostesc la bătrâneţe.

Anunțuri

zi una de jale

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: